– Interviu cu Dora Pascuta, eleva in clasa a X-a I, la Colegiul National Silvania Zalau –
Cu toate ca este eleva in clasa a X-a, Dora Pascuta se poate mandri ca stie o sumedenie de lucruri despre judetul in care traieste. Cunostintele sale au fost remarcate, recent, la nivel national, liceana fiind rasplatita cu Premiul I la Concursul Cine stie, castiga, editia Descoperim Salajul
Reporter: pe langa rezultatele obtinute la olimpiadele scolare, ai reusit sa castigi Premiul I la un concurs mass-media, etaland cunostinte remarcabile despre istoria si cultura judetului Salaj. Care au fost factorii care te-au determinat sa te inscrii la un concurs de inalta tinuta, patronat de Societatea Romana de Radiodifuziune Editia 2012, Desoperim Salajul-puzzle cultural ?
Dora Pascuta: De cand ma stiu mi-a placut sa ma aflu in competitie cu prietenii si colegii, dovedindu-mi abilitatile necesare unui tanar dornic de a invinge prin cunostinte, curaj si perspicacitate. La orice concurs, trebuie sa fii cu un pas inainte fata de ceilalti concurenti, pentru a spera ca vei ocupa un loc fruntas. In clasele primare, la gimnaziu si in liceu, am cautat proiecte, concursuri si competitii prin care sa-mi etalez calitatile de tanar dornic de afirmare.
Rep: Astazi, exista multe oportunitati de a participa la un proiect cu sorti de izbanda, mai ales ca se promoveaza comunicarea, principiile democratiei, cunostintele generale si afirmarea personalitatii tinerilor prin cultura. Ce demersuri etapizate parcurgi atunci cand te pregatesti pentru un concurs scolar sau extracurricular?
D.P.: In primul rand studiez punctual regulile jocului, sondez nivelul cunostintelor ce trebuiesc etalate, imi dramuiesc volumul de timp necesar si incerc sa aflu din mers cerintele, dificultatile si avantajele fazei finale a competitiei. Nu incerc marea cu degetul pentru ca imi cunosc atat calitatile cat si limitele intelectuale. Pornesc la drum cu mentalitatea de invingator, dar imi asum si responsabilitatea unei neimpliniri. Deviza mea este: ai castigat, continua; ai pierdut, continua, pregatindu-te mai bine!.
Rep: Concursurile axate pe cunostinte generale sunt antrenante si se potrivesc alergatorilor de cursa lunga.
D.P.: Asa este, numai ca in spatele culturii generale sta lectura, studiul si capacitatea de a acumula in timp noi cunostinte. Istoria, literatura, etnografia, sociologia presupun date, evenimente, personalitati, mentalitati, modele umane si curente de gandire prin care putem reinvia o societate cu partile sale pozitive, nazuintele si neimplinirile oamenilor.
Rep: Cum apreciezi Salajul ca zona istorica si culturala?
D.P. Salajul sau Tara Silvaniei are o serie de particularitati, care-i definesc locul intre judetele din Nord-Vestul Transilvaniei. Eu nu pornesc de la determinarea cantitativa a lucrurilor, ma intereseaza calitatea fenomenelor, autenticitatea, firescul si samburele identitar prin care un loc socio-cultural isi defineste celebritatea. Complexul Arheologic Porolissum, Monumentul de la Guruslau, Gradina Botanica de la Jibou ori Badacinul lui Iuliu Maniu sunt filonii unei spiritualitati unice in arealul transilvan, asa cum Culmea Mesesului si Magura Simleului reprezinta osatura peisajului geografic al plaiurilor silvane.
Rep: Traim intr-o lume globalizata, adusa la un numitor comun prin companiile multinationale si dirijata stereotip prin cei patru poli de putere mondiali. Cum vad cei tineri acest fenomen al uniformizarii, prin care de fapt, ne intreptam spre o lume dominata de marea finanta si tavalugul unei istorii ce matura traditiile si vechile valori.
D.P.: Mileniul trei s-a deschis din pacate cu flagelul terorismului si spectrul unei crize intetinute artificial prin adancirea prapastiei intre cei bogati si cei saraci. Dar acest lucru nu poate sterge elementele care asigura echilibrul vietii sociale, jalonat de valori, cum ar fi biserica, scoala, armata, familia, justitia, cultura, arta, sportul, istoria. Salajul este o vatra de convietuire sociala multietnica, multiculturala si religioasa. Locuitorii sai au iubit scoala, cinstea, omenia, munca si familia. Dincolo de prejudecati, a primat promovarea valorilor intr-o lume rurala, asezata organic dupa legea nescrisa a pamantului: cresterea animalelor, culura cerealelor, pomicultura, albinaritul, mestesugurile casnice si comertul cu produse autohtone traditionale. Oamenii au sfintit aceste locuri cu sudoarea fruntii si inariparea gandului. Salajul istoric avea cei mai multi bivoli dupa Tara Fagarasului; la Sanmihaiu Almasului si Hida erau cei mai multi asini; la Jibou era cel mai mare targ de animale, la Crasna si Pericei se cultiva cea mai multa ceapa, in Salaj se facea cea mai buna palinca.
Rep: Cum vede un elev de liceu diferenta intre ieri si azi, intre vechi si nou?
D.P.: Din punct de vedere sociologic si cultural, tot timpul exista o linie de demarcatie intre generatii: vechiul apartine trecutului, noul se posteaza in caruselul avangardei ca un deschizator de drumuri spre viitor si spre progres. Vorbim astazi despre platfoma industriala a Zalaului la timpul trecut, nu din convingere, ci in virtutea unor clisee postdecembriste. Unde sunt viile, livezile si crescatoriile de animale ale Salajului? Au fost distruse sistematic in mai putin de douazeci de ani. Salajul era pe locul sase la vinuri in tara si avea un complex de crestere a porcinelor la Panic ce concura cu orice unitate similara din Romania. Am distrus totul ca sa putem fugi spre alte locuri (Cluj, Oradea, Baia Mare, Bucuresti ori drumul dulce-amar al strainatatii dupa adagiul
Rep: Consideri istoria o valoare?
D.P.: Este cea mai de pret valoare a unei natiuni. Aceasta carte a neamului ne invata cine suntem, de unde venim si incotro ne indreptam. Mostenirea istorica, populatia unei tari, munca si propasirea prin invatamant si cultura iti dau identitatea nationala si locul intre popoarele lumii, sadindu-ti in suflet patriotismul.
Rep: Ce crezi despre teoria formelor fara fond?
D.P.: Din nefericire, este tot atat de prezenta in societatea actuala ca si in vremea lui Titu Maiorescu. Ne abandonam valorile care ne-au validat ca si natiune in Europa, preluand chiciurile depasite ale unei Europe epuizate de experimente si instrainare umana.
Rep: Cum va renaste Salajul ca si zona socio-economica si culturala?
D.P.: Prin agricultura si invatamant bazat pe provocarea valorilor, pentru a-i determina pe tineri sa traiasca bine in tara, nu sa plece in cele tari straine.
Rep: Care este cea mai de pret valoare a Salajului?
D.P.: Tanara generatie si cele cateva zeci de intelectuali care-si merita numele de specialisti. Salajul are o spiritualitate inconfundabila.
Rep: Dora, faci politica?
D.P.: Cei care se ocupa de cultura si arta nu au vreme de politica, afaceri si viata usoara de divertisment.
Rep: Ce pregatesti pentru viitor ?
D.P.: Ma voi prezenta la concursul Victimele comunismului in Romania, cu o lucrare despre lustratie, pe care am redactat-o si sper sa fie bine primita la Sighetu Marmatiei, unde va avea loc concursul.
Rep: Multumim si mult succes.
